Împăratul

El ține un sceptru sub forma Crux Ansata și un glob în mâna stângă. Este un monarh încoronat—comandant, impunător, așezat pe un tron, ale cărui brațe sunt decorate cu capete de berbec. El reprezintă autoritatea executivă și realizarea: puterea acestei lumi, aici îmbrăcată cu cele mai înalte dintre atributele sale naturale.

Uneori este arătat așezat pe o piatră cubică, deși acest lucru adaugă confuzie anumitor aspecte. El întruchipează puterea virilă, la care Împărăteasa răspunde. În acest sens, el este cel care caută să ridice Vălul lui Isis—totuși ea rămâne virgo intacta.

Trebuie remarcat faptul că această carte, ca și cea a Împărătesei, nu reprezintă strict condiția vieții de căsătorie, deși această stare este implicată. La suprafață, ei reprezintă regalitatea lumească—ridicați pe tronurile celor puternici. Dar dincolo de aceasta, există o sugestie a unei prezențe mai profunde, nevăzute.

Ei semnifică, de asemenea—în special figura masculină—înalta regalitate care ocupă tronul intelectual. Domeniul său este cel al gândirii, mai degrabă decât lumea animală. Ambele figuri sunt „pline de experiențe ciudate”, fiecare în felul său, dar a lor nu este o înțelepciune care se inspiră în mod conștient din tărâmuri superioare.

Împăratul a fost descris ca (a) voință în forma sa întrupată—deși aceasta surprinde doar un singur aspect—și (b) ca o expresie a potențialităților din cadrul Ființei Absolute, deși această din urmă interpretare se îndreaptă spre fantezie.